În romanul Mara, Ioan Slavici descrie viaţa socială și economică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în zona Aradului, cu accent pe orașul Lipova și împrejurimile acestuia.
Prin personajul principal – Mara, o femeie văduvă, harnică și întreprinzătoare – Ioan Slavici oferă un portret memorabil al unei mame care, în ciuda greutăților, reușește să-și crească singură copiii, Persida și Trică, și să le ofere un viitor mai bun. „Mara este prima femeie capitalist din literatura noastră”, afirmă Nicolae Manolescu în urma analizei comportamentale a personajului.
Un conflict între generații
Subiectul romanului urmărește viața Marei, care vinde mărfuri în târgurile din Lipova, Radna şi Arad. Povestea este una de luptă pentru emancipare socială, dar și de conflict între generații și norme sociale.
Prezintă o dramă etnică între o româncă ortodoxă (Persida) și un german catolic (Națl), ai căror părinți nu sunt de acord cu relația lor de amor. Este detaliată societatea vremii, ce nu este dispusă să accepte o relație între persoane de naționalitate și de religie diferite.
Lipova în roman
Lipova în romanul Mara este prezentată ca un târg activ, un punct comercial important la confluența drumurilor dintre Ardeal și Banat, situat de-a lungul Mureșului. Aici se întâlnesc români, maghiari, germani, evrei, într-o lume în care comerțul, meșteșugurile și conviețuirea multiculturală definesc viața cotidiană. Târgul de la Lipova, mănăstirea de la Radna și podul peste Mureș devin fundaluri simbolice ale trecerii dintre lumi – tradiție și modernitate, sat și oraș, trecut și viitor.